O preumblare la Putna

Drumul până la Putna e un adevărat ritual de iniţiere .Din Rădauţi trecând prin Gălăneşti ,prin toate Vicovurile si prin toate născocirile oamenilor …dintre care ultima şi cea mai năstruşnică e tăbliţa care te întâmpina la Bivolărie….Oraşul Vicov localitatea Bivolărie , până la Mănăstire întâlneşti 5 sau 6 treceri la nivel cu calea ferată Unghiul ascuţit în care linia ferată taie şoseaua face ca vizibilitatea să fie foarte redusă chiar şi în zilele senine. Trebuie nu numai să opreşti la crucea Sfântului Andrei ci să-ţi întorci capul cu atenţie dintr-o parte în alta …trenul s-ar putea năpusti de undeva din spatele tău .Ideea e că atenţia să-ţi fie la maxim… să –ţi ţii ochii larg deschişi până ajungi in curtea mânăstirii….de acolo trebuie să-ti deschizi doar sufletul…

Dimineaţa …privite de departe zidurile par suspendate în aer ; lucrurile se aşează cuminţi în toate rosturile lor numai odată ce te apropii şi ceaţa prinde a se ridica.

Abia atunci înţelegi de ce Mânăstirea Putna e poarta Bucovinei către rai…De mai bine de cinci veacuri rugăciunile monahilor care s-au canonit acolo au apropiat atât de mult cerul de pământ că uneori simţi lângă tine respiraţia îngerilor .

Să-ţi petreci o Duminica pe aleile curate însorindu-te cu sufletul larg deschis,minunându-te de arhitectura ce reuneşte într-o combinaţie unica elemente bizantine , gotice şi renascentiste suprapuse peste liniile arhitectonice iniţiale specifice stilului moldovenesc şi ascultând în linişte Sfânta Liturghie e un dar pe care poţi să ţi-l faci ţie şi alor tăi.

La Putna trebuie să ştii să priveşti …trebuie să ştii să asculţi….trebuie să ştii să taci….Aici regăseşti liniştea din vremea bunicilor şi -ţi vindeci în cele din urmă neliniştile.

Azi norii au trecut solemni pe deasupra şi soarele ba apărea …ba dispărea într-un joc îndepărtat de lumini ascunzând şi dezvăluind din când în când splendoarea merilor în floare…

Ceea ce putea să te surprindă era numărul mare de copii , de la sugari purtaţi în braţe de mame până la şcolari mai mici sau mai mari veniţi din toate colţurile să –ţi alăture fiecare în felul lui fărâma lui de rugăciune la rugăciunile celor mari. Ne-am pătruns cu toţii de atmosfera curată a locului şi atunci când într-un târziu am urcat în maşină am luat cu noi aroma de iarbă proaspăt cosită .Desigur …o să revenim…le-am promis doar copiilor. Şi apoi cum să nu revii la Putna…? Unde altundeva ai putea să întâlneşti veşnicia ?