Rusugigi's Weblog

Just another Word Press.com weblog

Ca si cum…

Aici visul se termină şi începe ziua reală mi-am zis mai liniştit şi dincolo de geam , cerul se prăbuşea peste blocurile gri zgâlţâind şi bruma de frumuseţe a dimineţii de ianuarie ploios . Ceasurile pulsau neliniştite şi arătau aceaşi oră …ca şi ieri…mi-am zis…ca şi ieri şi aburul cafelei creştea acoperind mirosul ploii prelins de afară . Am deschis computerul şi am citit ştirile ca şi cum m-ar fi interesat cu adevărat , dar ziarele vorbeau despre aceleaşi lucruri ca şi ieri , ca şi alaltăieri şi fotografiile erau aceleaşi , doar unghiurile din care erau făcute difereau puţin. La tv , aceleaşi feţe vorbeau despre aceeşi criză şi aceleaşi spaime se citeau pe buzele tuturor. Am închis toate aparatele şi pentru câteva clipe , o linişte suspectă s-a strecurat între mine şi lucrurile ce –mi păreau cunoscute , ca şi cum timpul ar fi rămas agăţat în loc şi doar voinţa mea l-ar mai putea urni . Până la urmă am făcut-o şi după un brânci uşor , ceasurile au început din nou să toarcă leneş şi uşor, uşor zumzetul obişnuit al aleilor a intrat iar pe geamul larg deschis . Cafeaua avea acelaşi gust , ca şi cum ar fi fost tot cafeaua de ieri şi la fel ca cea de ieri se răcise uitată în ceaşcă . Am deschis agenda ca şi cum m-aş fi aşteptat să o găsesc liberă dar era la fel de mâzgălită ca şi în celelalte zile şi plină de aceleaşi corvezi . Ca şi cum chiar ar fi contat , am privit apoi de sub umbrelă ploaia ce cădea ca o pedeapsă şi lovea pieziş trecători şi umbre de-a valma . Şi la fel ca şi în celelalte dimineţi , ca şi cum aş fi ştiut dinainte , m-am ferit la timp de ploaia de noroi iscată de bolizii ce goneau prin bălţile din şosea . Apoi , ca şi cum nu ar fi avut nici o legătură , mi-am amintit visul de noaptea trecută , pe care nici măcar nu reuşisem să-l termin ca lumea . Şi în vis ca şi acum , ploaia devenea lapoviţă şi străzile se îngustau şi păreau că nu mai dau nicăieri . Ca în vis , clădirile se alungeau şi intrările în ele deveneau de negăsit . Apoi am ştiut…Mă trezisem de la prima oră ca şi cum aş începe o nouă dimineaţă şi treptat , treptat aflam , la fel de surprins ca întotdeauna , că de fapt retrăiesc la nesfârşit aceelaşi şi aceelaşi clipe , ca şi cum ar fi mereu o penultimă sau o ultimă zi dintr-un Ianuarie ploios .

Publicitate

Written by Rusu Gigi

ianuarie 29, 2009 la 12:39 pm

%d blogeri au apreciat: